Istoric
Prima atestare documentara a satului Crisan este la 1880, este descris ca un
satuc pescaresc, populat aproape in intregime de ucrainieni, numit Flamanda si
impreuna cu satul Mila23 apartineau de com.Caraorman. Satul a avut mai multe
denumiri in functie de zona unde erau asezate casele, zona de langa canalul
Ceamurlia se numea Ceamurlia, in centru Flamanda, iar in partea de est Torba
Goala. Zona de peste Dunare se numea Impunge Bou! Satul avea o cu totul alta
asezare decat cea cunoscuta astazi. Odata incepute lucrarile de modificare a
bratului Sulina, de catre Comisiunea Europeana a Dunarii (C.E.D.) 1885-1896,
vechiul satuc este mutat de-a lungul noului canal. Satul incepe treptat sa se
mareasca datorita populatiei venite din alte parti, oamenii fiind atrasi de
baltile bogate in peste si de accesul mai usor catre orase.
In anul1894 se inaugureaza noul brat, sapat intre milele marine 8 si 18 si se
ridica un monument in onoarea Regelui Carol 1.
In anul1896 se infiinteaza Statiunea de Supraveghere a Navigatiei pe Dunare,
care functioneaza si astazi si Administratia Fluviala a Dunarii de Jos
(A.F.D.J.). Prin decret regal, in anul 1926 satul Flamanda este declarat Comuna
Carmen-Sylva de care apartine si satul Mila 23.
In anul 1948 comuna Carmen-Sylva a fost denumita comuna Crisan.
Intre anii1964-1968 aici se ridica o scoala, un disensar, un oficiu postal,
camin cultural, biblioteca si magazine, toate acestea avand personal calificat.
Pescuitul fiind principala sursa de venit a localnicilor, pescarilor li s-au dat
barci, plase, tot ce aveau nevoie pentru o productie buna. Pe malul opus
satului se face o cherhana cu ghetarie (o constructie speciala pe care, in
fiecare iarna, pescarii o umpleau cu gheata), se amenajeaze ferme piscicole. O
alta ramura a industriei locale a fost recoltarea si exploatarea stufului, care
se facea iarna, atat de catre localnici cat si de catre detinuti sau muncitori
veniti din tara.
In prezent
Si astazi localnicii au aceleasi indeletniciri mostenite de generatii:
pescuitul si confectionarea plaselor, agricultura, cresterea animalelor,
recoltatul stufului pentru foc si pentru acoperirea locuintelor. Turismul este
o noua ramura a economiei locale, datorita pescarilor sportivi si a iubitorilor
de natura si de liniste care vor sa desluseasca tainele Deltei. Pe malul stang
al Dunarii se poate observa si acum monumentul C.E.D. ridicat in1894.
Se poate vizita Centrul de Informare al ARBDD, un mini muzeu al Deltei Dunarii,
ce contine in detaliu machete cu parti a unor ecosisteme din Delta Dunarii si
un impresionant ierbar cu o mare varietate de plante aflate pe teritoriul
Rezervatiei.
Locuitorii sunt gazde primitoare, sociabili, surprind vizitatorii prin
simplitate si amabilitate. In majoritatea pensiunilor se servesc preparate
culinare din peste proaspat, raci, pui de balta, ciulini dar si carne, oua,
lapte, legume din propria gospodarie. Puteti degusta multe retete traditionale
ca: ciorba de peste, plachia, chiftele sau scordalea. Dar meniul este completat
de retete noi ca sarmale si ardei umpluti cu peste, sosuri si multe alte retete
din bucataria romaneasca sau internationala.
In prezent comuna Crisan are in componenta satele: Crisan, Mila 23 la N-V si
Caraorman la Sud. Satul Crisan este asezat pe ambele maluri ale Dunarii, cu o
lungime de 7 km este unul din satele cu cea mai mare intindere. Datorita
pozitiei sale centrale, reprezinta un important punct de plecare spre
destinatii din intreaga Delta. Legatura se face numai pe apa, catre orice sat
sau oras din Delta dar si spre locuri in care se poate observa biodiversitatea
zonei.
Imprejurimi
Traseul Crisan - Mila 23
Din Crisan, urmam canalul Dunarea Veche apoi intram intr-un canal ingust ce
este cu putin mai lat decat barca, in unele locuri este aproape acoperit de
salcii, pare un tunel natural, viu, aici surprindem o multime de pasari care se
hranesc sau se odihnesc in stufaris, nu se sperie la vederea barcii care
inainteaza usor pe canalet, printre plante.Trecerea brusca de la civilizatie la
un peisaj incantator si linistit relaxeaza si bucura pe oricine. Urmeaza
lacurile: Bogdaproste,Trei Iezere, Radacinos unde suntem intampinati de lebede,
pelicani, cormorani, pescarusi care se hranesc linistiti, aparent netulburati
de prezenta noastra,ii putem observam in liniste cu binoclul. In acest traseu
intalnim mai multe tipuri de ecosisteme: al apelor curgatoare, al apelor
stagnante, al zonelor mlastinoase. Acestea contin o biodiversitate bogata, voi
aminti cateva specii de flora si fauna ce pot fi intalnite: pasari - pelicanul
comun si pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus si Pelecanus crispus), lebada de
vara (Cygnus olor), cormoranul mare si cormoranul mic (Phalacrocorax carbo si
Phalacrocorax.pygmeus), egreta mica (Egretta garzetta), starci, rate, pescarusi
si o multime de pasari de mici dimensiuni. Se pot zari prin stufaris mistreti
sau enoti, iar pe unele lacuri vidre. Deasemenea intalnim o bogata flora: mai
multe specii de salcii (genul salix), plop alb, stuf (genul phragmites), papura
(genul typha), feriga de apa (Nephrodium thelypteris), izma broastei (Mentha
aquatica), cucuta de apa (Cucuta virosa), Nu-ma-uita (Myosotis palustris),
stanjenel (Iris pseudacorus), rogoz (Carex dioica). Dintre plantele emerse
putem aminti: nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben (Nuphar lutea),
ciulini (Trapa natans), sageata apei (Sagittaria sagittifolia), rizacul
(Stratiotes aloides). Dintre plante submerse vedem: bradisul (Myriophyllum),
ciuma apei (Elodea canadensis). La sfarsitul acestui traseu ajungem in satul
Mila 23, sat de pescari rusi-lipoveni, care isi pastreaza vii traditiile si
obiceiurile.
In partea de sud a Crisanului, zona pe care o intalnim nu difera cu mult decat
cea din nord, diferenta o fac japsele (lacuri cu apa mica), daca nivelul apei
este mic se poate trece doar cu barci mici sau caiace / canoe. Pe vegetatia
natanta isi fac cuiburi chire (sterna), chirighite(chlidonias), mai intalnim
starcul galben (Ardeola ralloides), starcul rosu (Ardea purpurea), starcul
cenusiu (Ardea cinerea), pescarusul razator (Larus ridibundus), gainusa de balta,
lisita. Pe canale intalnim pescarasul albastru (Alcedo atthis), lacarii, al
caror tril se aude de departe.
Grindurile marine Letea si Caraorman fac parte din cordonul litoral initial, de
formare a Deltei. Pe grindul Letea se afla satul si padurea Letea, este asezat
intre bratul Sulina si bratul Chilia.vPe grindul Caraorman se afla satul si
padurea Caraorman, este situat intre bratul Sulina si bratul Sf.Gheorghe. Pe
cele doua grinduri s-au format paduri de o mare importanta botanica,acestea
s-au dezvoltat sub forma unor fasii numite hasmace (din limba turca). Cele doua
paduri cu aspect subtropical sunt formate din: stejarul brumariu (Quercus
pedunculiflora), stejarul de lunca (Q. robur), frasinul de camp si frasinul
pufos (Fraxinus angustifolia si F. pallisiae). Arbusti: corn (cornus mas), lemn
cainesc (Ligustrum vulgare), calin (Viburnum opulus), maces (rosa canina).
Plante cataratoare: liana mediteraneana (Periploca greaca), vita salbatica
(Vitis silvestris), iedera (Hedera helix). Pe grinduri se intalnesc zone cu
soluri sarate, cu vegetatie specifica: branca (Salicornia europaea),
inchegatoarea (Limodium gmelini), Suaeda maritima. Pe dunele de nisip din
apropierea apelor putem observa: catina rosie (Tamarix ramossisima), catina
alba (hippophae rhamnoides), salcia mirositoare (Eleagnus augustifolia). Fauna
acestui ecosistem este reprezentata de: caprioare, iepuri, pisica salbatica
(Felix silvestris), vipera de stepa (Vipera ursini renardi), soparla de nisip
(Eramis argenta deserti). Dintre pasari intalnim foarte multe limicole (pasari
de tarm), acvila codalb (Haliaeetus albicilla).
V-am prezentat pe scurt istoria dar si cateva zone care se pot vizita plecand
din satul Crisan. Aceasta lume a apelor, fascinanta, linistita si plina de
mister asteapta sa fie descoperita de iubitorii de natura.
Sursa: www.descoperadeltadunarii.ro